23 august 1944 este o zi controversata din punctul de vedere al semnificatiei politice. Timp de peste patru decenii, pâna la caderea regimului comunist, 23 august a fost ziua nationala a României, marcata cu serbari de strada în toate orasele, pionieri si muncitori scosi la defilare, flori si esarfe fluturate, cântece “patriotice si revolutionare”.
Acum 63 de ani, Regele Mihai I, într-o proclamatie catre tara, anunta iesirea României din razboiul contra Natiunilor Unite, în timp ce maresalul Ion Antonescu si ministrii sai erau arestati.
La putere era înscaunat un guvern format de noua coalitie Blocul National Democratic, din care faceau parte taranistii, liberalii, social-democratii si comunistii.
La 23 august 1944, România a intrat în sfera de influenta a URSS, cu urmarile stiute. Dincolo de implicatiile politice ale evenimentelor de la 23 august, armata româna a jucat un rol determinant, spun unii istorici, în desfasurarea celui de-al doilea Razboi Mondial. Alaturi de sovietici, militarii români au eliberat Transilvania si au ajuns, luptând împotriva armatei germane, pâna la portile Berlinului.
Dupa razboi, 23 august a devenit ziua nationala a Romaniei fiind sarbatorita cu fast, in fiecare an, de regimul comunist. Cu toate ca nu au jucat un rol important in evenimentul de la 23 august 1944, comunistii au reusit sa foloseasca actul de la 23 august in folos propriu. De la “insurectie armata”, even
imentul a fost denumit “revolutie de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista”, iar regimul comunist si-a arogat timp de peste patru decenii paternitatea actului istoric. In ultimii ani ai regimului, manifestatiile de 23 august au servit la cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu, acesta devenind principala figura a momentului. Stadioanele erau pline cu oameni adusi din fabrici, televiziunea transmitea programe speciale, defilari megalomane si petreceri muncitoresti, asa sarbatoreau romanii inainte de revolutie 23 august muncitoresc
http://botosaninews.ro/
